Articole - transport marfa


Casa expeditii transport marfa generala si adr.

 

 

Transportul se refera la deplasarea de la un loc la altul a persoanelor precum si a bunurilor, semnalelor sau informatiilor.

Termenul vine din latina, de la "transportare", trans (peste) si portare (însemnand a purta sau a cara).

Transportul este o activitate care a aparut odata cu existenta omului.

Limitele fizice ale organismului uman în privinta distantelor ce puteau fi parcurse pe jos si a cantitatii de bunuri ce puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de cai si mijloace de transport.

Transportul faciliteaza accesul la resursele naturale si stimuleaza schimburile comerciale.

Sectorul transporturi are diverse aspecte. Simplificand si generalizand se poate discuta de trei mari ramuri: infrastructura, vehicule, gestiune.

Infrastructura de transport, ce cuprinde toata reteaua de transport (strazi, autostrazi, cai ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte, etc.) si terminalele (aeroporturile, statiile feroviare, autogarile, etc).

Vehiculele, de toate tipurile: autovehicule, trenuri, vapoare, etc, impreuna cu toate aspectele ce tin de proiectare, constructie, diagnoza si exploatare a autovehiculelor, trafic rutier, management.

Gestiunea transporturilor, de competenta ingineriei transporturilor si ingineriei proiectarii retelelor si sistemelor de transport, ce are ca scop optimizarea sistemelor de transport, cresterea sigurantei transporturilor, protejarea mediului, etc.

 

Tipuri de transport

 

Transport marfa terestru

 

 

Transportul terestru este cea mai raspandita forma de transport. Oamenii pot sa se deplaseze prin propriile forte sau cu ajutorul unor mijloace de transport ce folosesc forta umana, cum ar fi bicicleta, sau pot folosi tractiunea animala, pentru a tracta carute sau alte tipuri de atelaje. Cea mai raspandita si eficienta forma de transport terestru foloseste vehicule dotate cu motoare alimentate cu combustibil lichid.

In Romania sistemul de transport terestru este reprezentat astfel: transport feroviar - cai ferate: total: 11380 km din care electrificata: 3971 km; transport rutier de persoane - retea de drumuri: 198817 km, asfaltata: 60043 km, neasfaltata: 138774 km (statistica anului 2003); transport rutier de marfa - retea de drumuri: 198817 km, asfaltata: 60043 km, neasfaltata: 138774 km (statistica anului 2003); transport prin conducte - retea de transport prin conducte: gaz-3508 km; petrol-2427 km (statistica anului 2004).

 

Transport marfa feroviar

 

 

Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalitati de transport, ocupand în traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de marfuri transportate pe glob.

Societatile feroviare au depus eforturi sustinute în dezvoltarea si perfectionarea materialului rulant, precum si în organizarea si expedierea marfurilor, în vederea reducerii duratei de transport si a micsorarii pretului de transport. Transporturile feroviare au pastrat avantajele detinute fata de celelalte modalitati de transport:

Asigurarea unui flux continu de transport ce permite o aprovizionare ritmica;

Obtinerea unei anumite regularitati din punctul de vedere al timpului de transport, datorita modului de organizare si independentei fata de conditiile atmosferice;

Realizarea unei integritati mai mari a marfurilor în timpul transportului, pentru ca riscul de avariere este mai mic în comparatie cu alte modalitati de transport;

Incasarea mult mai rapida a contravalorii marfurilor transportate, pentru ca încarcarea se face cand marfa a fost predata, iar negocierea documentelor se face dupa expedierea fiecarui vagon;

O anumita siguranta în privinta primirii marfurilor de catre cumparator, deoarece societatile de transport feroviar sunt, în mare parte, întreprinderi de stat;

Simplitatea expedierii marfurilor si cunoasterea din timp a tarifelor, ce permite expedierea marfurilor fara o pregatire prealabila deosebita si cunoasterea cheltuielilor înca înainte de efectuarea transportului;

 

Transport marfa

 

Transport marfa rutier

 

 

Transportul rutier efectueaza deplasarea în spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate.

Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarca faptul ca dispun de o mare mobilitate, putand fi întrebuintate, în functie de vreme, pe orice fel de drum.

Transportul auto ofera posibilitatea încarcarii marfii direct de la punctul de expediere si descarcarea ei direct la punctul de destinatie, fara a fi necesare transbordari si manipulari suplimentare.

Mijloacele de transport auto se deplaseaza cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari si a simplitatii operatiunilor tehnologice de încarcare si descarcare.

Ele se pot pregati rapid si usor în vederea efectuarii transportului, necesitand cheltuieli reduse în acest scop.

Transportul auto ofera cea mai mare eficienta pe distante scurte.

Transporturile navale sunt si ele foarte importante

 

Transport marfa aerian

 

 

Transport aerian a încetat de mult sa mai fie un mijloc de transport luxos si prohibitiv. Astazi el este preferat de cei care vor sa se deplaseze repede si de cei care au de transportat marfuri perisabile sau de mare valoare. Pentru transport se folosesc atat avioane mixte, pentru pasageri si marfuri, cat si avioane speciale pentru transportul marfurilor. Din punct de vedere comercial, avioanele pot fi încarcate în regim de linie, ceea ce implica un trafic regulat, si în regim de charter (curse neregulate), curse pe baza de contracte între companiile aeriene si diferiti beneficiari ce doresc sa exploateze pe o perioada determinata avioanele luate în chirie. Decolarea si aterizarea avioanelor se poate face numai pe aerodromurile civile autorizate. Aerodromul este o suprafata de teren sau de apa destinata a fi utilizata pentru sosirea, plecarea si manevrarea la sol a aeronavelor. Aeroportul este aerodromul deschis operatiunilor comerciale.

Transportul aerian efectueaza deplasarea în spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul aeronavelor.

Printre particularitatile tehnico-economice ale transportului aerian se numara: rapiditatea - este caracteristica esentiala a transportului aerian. Aceasta este evidentiata de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalata de nici un alt mijloc de transport; regularitatea - consta în aceea ca transportul aerian se efectueaza dupa un program precis în orice perioada a anului, atat ziua, cat si noaptea; oportunitatea – se refera la faptul ca acest mod de transport pune la dispozitia celor interesati, oricand si oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de transport.

Transportul aerian a revolutionat transportul global, reducand dramatic timpul necesar calatoriei pe mari distante. Calatoriile peste oceane, care ar fi putut dura saptamani sau chiar ani, acum pot fi facute în cateva ore.

Avioanele sunt vehiculele mai grele decat aerul, care folosesc aripi pentru a produce portanta. Avioanele transporta oameni, marfuri, posta, etc. Avionul a revolutionat de asemenea si razboiul. Multe descoperii în domeniul aeronauticii, cum ar fi motorul cu reactie, au fost descoperite de savanti si ingineri militari.

Primul zbor pilotat al unui avion a avut loc în 1903, fiind realizat de fratii Wright la Kitty Hawk, în Carolina de Nord, S.U.A. Odata cu îmbunatatirea tehnologiei, zborurile mai lungi au devenit posibile. Zborul aviatorului american Charles Lindbergh peste Atlantic, în 1927, a ajutat la trezirea interesului public pentru calatoriile aeriene intercontinentale.

Dezvoltarea tehnologica a produs avioane mai mari, mai rapide si mai durabile. Introducerea motorului cu reactie în 1941 a ajutat la inaugurarea avioanelor cu reactie în zborurile comerciale de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Primul zbor al unui avion comercial cu reactie în S.U.A. a avut loc în 1958 si a fost facut de catre un Boeing 707. Boeing-ul 747 Jumbo Jet, care are o capacitate de peste 300 de locuri, a intrat în serviciu în 1970. Supersonicul frantuzesc Concorde si-a început serviciul în 1972. Elicopterele. Un elicopter obtine portanta de la un set de palete rotoare, si nu de la aripi fixe, asa cum fac avioanele.

Elicopterele sunt folosite în orase pentru a transporta calatorii din zonele suburbane la aeroporturi. Elicopterele asigura de asemenea evacuare medicala si acces la zone greu de ajuns, cum ar fi platformele petroliere si regiunile muntoase. Elicopterele sunt de asemenea importante vehicule militare. Fortele militare le folosesc pentru transportul de marfuri, evacuare medicala si pentru lupta.

Prima ridicare a unui elicopter de la sol a avut loc în 1907, cand un elicopter francez s-a ridicat de la sol timp de cateva secunde. Totusi, mai era nevoie de multe ajustari pana cand elicopterele sa poata deveni practice. Germania a produs primul elicopter practic în 1936, iar Armata S.U.A. a produs primul elicopter echipat pentru lupta în 1942. Elicopterele au fost folosite prima data în scopuri militare în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Vehiculele mai usoare decat aerul. Baloanele si dirijabilele sunt vehicule mai usoare decat aerul, care se bazeaza pe aer cald sau gaze mai usoare decat aerul pentru a obtine portanta. Baloanele se bazeaza pe curentii de aer pentru propulsie si sunt folosite mai ales pentru recreere sau cercetari asupra vremii de mare altitudine. Dirijabilele si zeppelinele combina un balon cu gaz mai usor decat aerul cu elici pentru navigatie si manevrabilitate.

 

Transport marfa naval

 

 

Avand în vedere progresul economic general al societatii, în ultimul deceniu s-a înregistrat o crestere fara precedent a comertului mondial, a transportului de materii prime de baza necesare industriei, agriculturii cat si a schimburilor de produse finite. Pe de alta parte, intensificarea schimburilor comerciale între tari aflate în diferite zone geografice, participarea tarilor respective la acest proces reprezinta o conditie necesara pentru impulsionarea progresului economic si social al fiecarei regiuni geografice.

Transportului maritim îi revine un rol esential în realizarea circulatiei marfurilor, atat din punct de vedere cantitativ cat si ca operativitate, rol conferit de aspecte cum ar fi: costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de marfuri care pot fi transportate; caracterul complex si diversificat al schimburilor comerciale; cresterea numarului de participanti la aceste schimburi.

Cele trei elemente esentiale care stau la baza definirii transportului maritim sunt urmatoarele: marfurile, caracterizate printr-un volum mare si o valoare ridicata; navele, ca mijloc de transport care încorporeaza un nivel de tehnicitate si al investitiilor ridicat; porturile, ca noduri de transbordare precum si instalatiile de operare din cadrul acestora.

Avand în vedere aceste elemente se poate afirma ca, transportul maritim reprezinta o activitate economica deosebit de complexa, avand un caracter national si international, ce trebuie gandit si desfasurat atat în functie de necesitati, cat si pentru asigurarea rentabilitatii.

Functia principala a transportului maritim este de a asigura legatura dintre productie si consum si se caracterizeaza prin doua trasaturi esentiale, de natura economica: eficienta economica, în sensul satisfacerii unor cerinte definite; rentabilitatea, ca o conditie esentiala a unei activitati economice ample, care implica costuri ale transportului propriu-zis si costuri ale operatiunilor conexe.

Atat eficienta economica cat si rentabilitatea depind în mod determinant de cele trei elemente esentiale care stau la baza definirii transportului maritim si anume : marfurile, navele si porturile. Importanta transportului maritim a determinat dezvoltarea unei largi cooperari internationale, sub egida Organizatiei Natiunilor Unite, pentru a asigura: siguranta vietii umane si a navelor pe mare; evitarea accidentelor si organizarea asistentei si salvarii maritime; prevenirea poluarii mediului ambiant în general si a mediului marin în mod special; unificarea legislatiei si a metodologiei în transportul maritim; asigurarea marfurilor, a navelor si persoanelor; protectia armatorilor si proprietarilor de marfuri; stabilirea, pentru comertul maritim, a unui cadru juridic si economic adecvat, echitabil, durabil si operativ, pe fondul cooperarii internationale, care sa garanteze functionalitatea sa, egalitatea în drepturi si obligatii ale partenerilor, conditii în care principiul avantajului reciproc poate asigura o rentabilitate echitabila în cadrul comunitatii internationale.

 

Servicii utile

 

Tehnologii neconventionale de transport marfa

 

 

Transportul prin tehnologii neconventionale consta în utilizarea unor mijloace de transport mai putin poluante, ce sunt construite pe baza urmatoarelor tehnici: Utilizarea de carburanti mai putin poluanti, precum hidrogenul sau biogazul. Inlocuirea motoarelor cu carburant (clasic) cu motoare electrice ("ecologice"), care functioneaza fara zgomot si nu sunt direct poluante (ale strazii).

Transportul realizat cu ajutorul tehnologiilor neconventionale nu este înca organizat si integrat în retelele obisnuite de transport existente. Tehnologiile neconventionale au aparut în transportul terestru ca o necesitate de reducere a poluarii produse de automobile si a supraaglomerarii soselelor si oraselor (datorita cresterii numarului si diversificarii tipurilor de mijloace de transport).

In partea de transport rutier pot fi identificate urmatoarele tipuri de mijloace de transport neconventionale:

Autoturismele cu motoare electrice sunt vehicule (relativ) nepoluante, dar au deocamdata si dezavantaje (cantitate mica de energie stocata (acumulata), cost ridicat, timp mare de încarcare a bateriilor acumulatoare).

Automobilele cu hidrogen au la baza functionarii reactia dintre hidrogen si oxigenul din aer.

Automobilele cu biogaz sunt asemanatoare celor cu combustibil lichid, deosebirea fiind ca motoarele au fost modificate in scopul utilizarii biogazului obtinut prin fermentatia unui amestec de ape uzate si deseuri din industria agroalimentara.

GPL (Gaz Petrolier Lichefiat) este un alt tip de gaz, folosit tot mai des pentru alimentarea autoturismelor datorita efectului poluant extrem de redus, pe care îl produce si a consumului redus.

In transportul feroviar exista: Maglev - este un tren de constructie speciala ("Plutomagnet-tren"), ce se deplaseaza "pe o perna magnetica" deasupra unei sine metalice, fara a o atinge; plutirea magnetica si miscarea (antrenarea) se bazeaza pe respingerea campurilor magnetice de acelasi semn. Monorailul este un tren ce ruleaza deasupra sau dedesuptul unei sine metalice speciale, suspendate la înaltime.

In transportul neconventional naval, singurul mijloc de transport utilizat este aeroglisorul ce poate trece direct pe si peste uscat in zonele mlastinoase. Aeroglisorul este un vehicul ce se deplaseaza atingand solul sau apa doar cu marginile flexibile ale unei “fuste” de cauciuc. Aceasta "circumferinta" flexibila a vehiculului face posibila crearea unei perne de aer suspensoare între aeroglisor si suprafata (apa, teren) pe care ruleaza.

 

Transport marfa special

 

 

Transporturile speciale sunt transporturi neconventionale, a caror pondere a crescut substantial în ansamblul transporturilor si care se efectueaza cu mijloace total diferite de cele clasice.

Spre exemplu, transporturile prin conducte sunt utilizate pentru deplasarea unor marfuri de masa lichide, în flux continu, în relatii de transport stabile. Acest mod de transport prezinta un cost scazut, pierderi minime de manipulare, nu este influentat de conditiile atmosferice, nu afecteaza mediul înconjurator, necesita personal de deservire redus, prezinta regularitate si se efectueaza fara cursa goala.